A treia treaptă a tinereții vieții, în crugul ei normal, pe piedestalul înalt al deplinei înțelepciuni, înspre centenar, ne oprește, măcar pentru câteva momente, din alergarea noastră cotidiană, spre a face loc în „sanctuarul“ inimilor unui „sacerdot“ al smeritei viețuiri împurpurată cu cele mai autentice mărturii ale savantului istoriei noastre românești, Domnul Academician Alexandru Zub.
Pe întreg parcursul tinereții prin chingile dureroase ale limitărilor ideologice, urmate de sancțiuni în spațiile suferinței, asumate în chip creștinesc, demn și pilduitor se poate doar admira robustețea într‑un trup sensibil, dar cu un dar incredibil al energiei creatoare lăuntrice, mereu adăpate din Izvorul credinței și al iubirii de Dumnezeu, de aproapele și chiar de dușmani spre a urca, treaptă cu treaptă, ca un autentic „monah“ al cetății, pe treptele cunoașterii adevăratei istorii a Bisericii și a Patriei noastre, România, într‑un sens sincronic și diacronic, pentru înrădăcinarea trecutului în viitorul neamului.
Nu puține sunt motivațiile sacre și sincere de a fi prezent, măcar și prin aceste sărace cuvinte, alături de marile personalități bisericești și culturale de pe plan local și național, azi, la celebrarea biruințelor în viața Domnului Academician Alexandru Zub pe treapta a 90 ‑a a vieții!
Pasionat pentru contribuția marelui ierarh cărturar și patriot Melchisedec Ștefănescu la Dunărea de Jos și, apoi, la Roman, dar mai ales în Academie, Domnul Zub ne‑a oferit scrieri și emoționante evocări, la Galați, la Arhiepicopie și în Universitate, dar mai cu seamă în Penitenciarul‑lagăr de muncă înrobitoare de la Salcia, în Insula Mare a Brăilei. Aceste descinderi intelectuale le‑a efectuat împreună cu unul dintre cei mai iubitori ucenici, Domnul Academician Ionel Cândea.
La Brăila, de asemenea, ne‑a înflăcărat prin înțeleptele și valoroasele sale contribuții la lămurirea multor aspecte din istoria locală, națională și europeană.
Iată de ce, dimpreună cu slujitorii Sfintelor Altare, cu intelectualii, în frunte cu Domnul Academician Ionel Cândea, prezentându‑ne respectuosul omagiu pentru darurile netrecătoare din viața și opera Domnului Academician Alexandru Zub ne bucurăm să arătăm și ucenicia noastră în câmpia uriașă a istoriei Bisericii și a Neamului, în cadrul Centrului de cercetare al Academiei Române „Episcop Melchisedec Ștefănescu“ de la Brăila și Galați, cu credința că opera Domniei Sale stă la locul potrivit pe raftul nr.1 al instituției noastre, nu spre admirație, ci spre inspirație!
Ne rugăm Domnului să vă țină, Domnule Academician, în sănătate și cu iubitoarea prezență de „avvă“ al istoriei în mirifica vatră de spiritualitate și cultură a Mănăstirii Văratic, prin iubirea și grija Părintelui Mitropolit Teofan și a maicilor care vă ajută ca pe un părinte!
Întru mulți ani!
† Casian
Arhiepiscopul Dunării de Jos
Galați, 12 octombrie 2024