Ierarh, cler şi credincioşi în rugăciune de mulţumire smerită la Sfânta Liturghie

Luând act de urgenţele pastoral-misionare și sociale din eparhie, în faţa provocărilor unui an dezastruos de secetos, de experienţa din anii trecuţi, fie în timp secetos, fie la groaznice inundaţii, Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos a preferat în locul unor manifestări rânduite de Biserica noastră la treizeci de ani de slujire a preoţimii, cinului monahal şi credincioşilor în Arhiepiscopia Dunării de Jos rugăciune de mulțumire, prin Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie în Catedrala Arhiepiscopală. S-au înălţat rugăciuni de pe Altarul Domnului către „altarele” harnicilor slujitori, evlaviosului şi dinamicului cin monahal, tinerilor şi tuturor credincioşilor şi credincioaselor din eparhie. Se redau în continuare câteva repere din viaţa bisericească la trei decenii de la întronizarea Înaltpreasfinţitului Părinte Casian.

24 iulie 1994

În Cartea de Aur a Eparhiei Dunării de Jos, la data de 24 iulie 1994 s‑a adăugat o nouă filă. După ce, în prealabil, la 12 iulie același an, Colegiul Electoral Bisericesc convocat la Reşedinţa Patriarhală din Bucureşti, a stabilit că majoritatea voturilor pentru scaunul de Episcop titular al Episcopiei Dunării de Jos a fost întrunită de Preasfinţitul Părinte Casian Gălăţeanul, din 18 februarie 1990 și până la acea dată Arhiereu‑vicar al străvechii eparhii de la Gurile Dunării.

Scaunul rămăsese vacant în urma trecerii la Domnul, în ziua de Paști a aceluiași an (1 mai 1994), a vrednicului de pomenire Arhiepiscop Antim, pe care arhiereul său vicar l‑a prețuit și iubit ca pe propriul părinte.

Despre semnifiaţia teologică şi canonică a acestui eveniment nota părintele Boris Dumănescu: „venirea la Galați, în Duminica de 24 iulie 1994, a Preafericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu zece arhierei‑mitropoliți și epis­copi din alte părți ale țării, scoate în evidență înalta însemnătate și răspundere ce o are persoana epis­copului în Biserica Ortodoxă. El este căpetenia spirituală într‑o eparhie. Unde nu este episcop, nu poate fi nici Biserică. El deține, prin succesiune apostolică, puterea de la Dumnezeu ca învățător, sfințitor, conducător și judecător suprem într‑o epar-hie“.

Paginile de atunci ale periodicului eparhial „Călăuză ortodoxă“ care au consemnat evenimentul, capătă astăzi o valoare spirituală și istorică deosebită, descoperind celor care le deschid atmosfera de nețărmurită bucurie, vie şi proaspătă, până în zilele noastre. Prin însemnările aceluiași părinte Boris Dumănescu simțim și noi încărcătura duhovnicească a acelor momente, la care au fost prezenți adormitul întru fericire Părinte Patriarh Teoctist, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la acel moment Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, precum și vrednicul de pomenire Mitropolit Antonie al Ardealului: „Într‑un cadru solemn, inefabil și impresionant, soborul de ierarhi a oficiat Sfânta Liturghie și ceremonia de instalare cu atâta frumusețe, încât te simțeai cucerit de sfințenia momentului. Simțeai că cerul a coborât pe pământ, aducând înalților oaspeți și credincioșilor bucuria înscăunării Preasfințitului Episcop Casian, ales canonic de Adunarea Electorală, în scaunul de Episcop al Sfintei Epis­copii a Dunării de Jos“.

Personalitatea noului ierarh titular în tronul vlădicesc de la Dunărea de Jos a fost amplu reliefată în Gramata mitropolitană rostită în Catedrală cu acel prilej: „Preasfinţitul Arhiereu Vicar Casian Crăciun s‑a arătat vrednic în această chemare prin alegerea şi îmbrăţişarea cinului monahal la vatra de trăire duhovnicească de la Mănăstirea Ciolanu, jud. Buzău, prin mărturisirea şi trăirea credinţei noastre strămoşeşti, prin pregătirea teologică dobândită în Seminarul Teologic din Buzău şi Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, prin studii de doctorat şi cercetare liturgică în ţară şi peste hotare la Facultatea de Teologie catolică a Universităţii din Strasbourg – Franţa, unde a dobândit titlul de Doctor în teologie, pe care l‑a echivalat apoi la Institutul  Teologic Universitar din Bucureşti, prin vocaţia sa pentru slujirea Sfântului Altar în ţară şi în mijlocul românilor ortodocşi din afară, prin statornicia cu care a slujit Biserica în funcţiile care i s‑au rânduit ca profesor la Seminarul Teologic din Buzău, ca duhovnic al Institutului Teologic Universitar din Sibiu, ca inspector patriarhal de învăţământ în cadrul Cancelariei Sfântului Sinod, timp în care a fost şi preot slujitor la Mănăstirea Antim din capitală, iar din anul 1990, prin slujirea în treapta arhieriei, pe tărâm misionar, pastoral, cultural, social, caritativ şi administrativ, ca Arhiereu Vicar la Episcopia Dunării de Jos, prin competenţa şi devotamentul cu care a reprezentat Patriarhia Română ca trimis la diferite întruniri, simpozioane şi conferinţe ecumenice, dând întru toate dovadă de aleasă pregătire teologică şi de bun chivernisitor al treburilor administrative încredinţate, arătând întotdeauna ascultare faţă de Sfântul Sinod şi de rânduielile canonice ale Sfintei noastre Biserici“.

După citirea Gramatei mitropolitane, Patriarhul Teoctist a înmânat PS Casian cârja episcopală spunând: „Primeşte toiagul acesta, ca să păstoreşti turma lui Hristos cea încredinţată ţie; şi celor ascultători să le fie de la tine toiag de reazem şi întărire, iar pentru cei neascultători şi nestatornici să‑l întrebuinţezi pe el ca toiag de deşteptare, toiag de certare“. Oferindu-i apoi însemnele arhieriei (un engolpion şi o cruce arhierească din metale preţioase), l‑a condus în scaunul arhieresc, rostind: „Aşezăm pe Preasfinţia Sa în tronul arhieresc al Episcopiei Dunării de Jos, cu dragostea şi rugăciunea noastră pentru credincioşii pe care‑i păstoreşte“.

Corul a intonat întreit „Vrednic este!“.

Deja de patru ani împreună‑slujitor cu vrednicul de pomenire Arhiepiscop Antim, noul Chiriarh al Dunării de Jos, intrase în sufletele preoților și credincioșilor care erau chemați de Patriarhul Teoctist să se adune în iubirea sa: „Aţi avut darul de la Dumnezeu să pătrundeţi în sufletele lor, să agonisiţi dragostea acestor preoţi şi credincioşi din stânga Dunării, ţinutul Galaţi şi cel al Brăilei. Sunt bine cunoscuţi fiii acestor locuri prin credinţa şi stăruinţa lor, prin jertfa în stare să o facă pentru Biserică. Să‑i adunaţi pe toţi în iubirea PS Voastre, spre a‑i face slava Bisericii din această eparhie. Fiţi pentru toţi Păstorul cel Bun, Păstorul ales de Hristos în Biserica lui Hristos. Fiţi apropiat de ei, căci cu prietenia, cu încrederea, cu căldura sufletească îi veţi dobândi pe toţi.

Acest toiag păstoresc pe care vi l‑am încredinţat acum, să‑l folosiţi ca reazem pentru binecuvântare, să vă fie aducător de pace, de linişte; să străpungă şi stânca inimilor îndoielnice sau împietrite de unde să ţâşnească apa iubirii şi iertării. Cu acest toiag să aduceţi pe cei zăbavnici sau abătuţi de la calea cea dreaptă la calea îndreptării, la calea către desăvârşire liturgică, misionară şi gospodărească. Cu dragoste, cu înţelepciune, să‑i aduceţi pe toţi Mântuitorului Iisus Hristos, pentru că în afară de Biserică, nu poate fi unitate şi nici mântuire“.

În cuvântul de mulțumire rostit atunci în fața membrilor Sfântului Sinod prezenți la ceremonia de întronizare, a autorităților centrale și locale, precum și în fața miilor de credincioși care au umplut esplanada Catedralei, Înaltpreasfințitul Părinte Casian a făgăduit că va predica și va păzi învățătura ortodoxă, conducând cu blândețe și iconomie eparhia încredințată spre păstorire: „Înscăunarea Episcopului Dunării de Jos aş dori să fie semnul şi puterea smerită a binecuvântării lui Dumnezeu, care să ne facă pe toţi mai buni, mai autentici în faţa înfricoşătoarei chemări, cu mult mai mare ca a îngerilor lui Dumnezeu din ceruri. Voi căuta, pe cât Dumnezeu va voi să mă ajute, să se împlinească mai întâi în viaţa mea chipul păstorului care, după modelul unic al Păstorului Celui Bun, îşi pune sufletul pentru oile Sale, lasă pe cele 99 şi‑o caută pe cea rătăcită şi‑o readuce în staul.

Încredinţându‑mă smerit rugăciunilor părinţilor mei duhovniceşti din Sfântul Sinod în frunte cu Preafericirea Voastră, v‑aş ruga să‑mi îngăduiţi a mă adresa iubitorilor de Dumnezeu preoţi şi tuturor binecredincioşilor acestei eparhii care aşteaptă astăzi mesajul noului lor păstor. Mesajul Episcopului Dunării de Jos este: fidelitatea totală faţă de învăţătura şi viaţa Sfintei noastre Biserici Ortodoxe în care se cuprinde şi credincioşia faţă de istoria şi viaţa binecredinciosului popor român“.

Arc peste timp

În scurgerea neînduplecată a vremii, a anilor, a generațiilor care se succedă, am ajuns, iată, la împlinirea a trei decenii de la acel moment.

Privind retrospectiv nu avem cum să nu ne minunăm de toate bucuriile cu care ne‑a binecuvântat Dumnezeu în aceste trei decenii, prin mâinile pline de trudă ale Chiriarhului nostru.

În 30 de ani de slujire jertfelnică Eparhia a parcurs ascendent, într‑o înlănțuire de proiecte și realizări în viața bisericească, cea mai frumoasă și rodnică perioadă din istoria acestor locuri.

Mai mult de 250 de biserici, noi sau restaurate au înflorit chipul eparhiei. Peste 450 de tineri au fost chemați în acești ani la slujirea preoțească și au primit Taina Hirotoniei, prin mâinile Înaltpreasfințitului Părinte Casian.

În plan edilitar nu pot fi ierarhizate ca importanță nenumăratele realizări, însă credem că Episcopii Partenie Clinceni și Chesarie Păunescu privesc cu admirație și bucurie din viața de Dincolo la fostul Palat Episcopal, actualul Muzeu al Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, care anul acesta împlinește 10 ani de la inaugurare, așa cum domnitorul Matei Basarab se bucură că peste ani ctitoria sa, Mănăstirea Măxineni, simbol al Crucii și al Învierii, a fost restaurată, înveșmântată și împodobită așa cum nu a mai fost niciodată în existența ei de patru veacuri.

Orfelinatul Eparhial, cantinele și toate centrele socio‑medicale din Eparhie au devenit, în toți acești ani, brațul cel milostiv al Domnului care cheamă pe mulți dintre frații creștini la sprijinirea celor aflați în suferință.

Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Ap. Andrei“ a oferit în acești ani 30 de generații de elevi care au răspândit, precum odinioară apostolii, sămânța Evangheliei, fie că au devenit clerici, fie că au dobândit alte responsabilități în societate, iar de pe băncile Departamentului de Teologie din Galați care anul trecut a împlinit 3 decenii de existență, au plecat absolvenți, deveniți profesori‑misionari care au apropiat pe elevi de Cuvântul lui Dumnezeu.

24 iulie 2024

Anul acesta, în data de 24 iulie s‑au împlinit trei decenii de la istoricul eveniment al întronizării Înaltpreasfințitului Părinte Casian, în demnitatea de Episcop titular al Eparhiei Dunării de Jos.

Așa cum este firesc, sub bolţile Catedralei Arhiepiscopale au răsunat imnele Sfintei Liturghii, săvârşite de ierarhul sărbătorit.

În catedrală s‑au aflat slujitori din administraţia centrală a Arhiepiscopiei, protoierei şi alţi preoţi cu o frumoasă slujire în parohii. La Sfânta Liturghie au participat delegaţii de preoţi şi credincioşi din toate protoieriile eparhiei, profesori de teologie şi profesori de Religie, elevi seminarişti, studenţi teologi şi mult popor din municipiu.

La momentul cuvenit au fost rostite rugăciuni de mulțumire către Preamilostivul Dumnezeu pentru toate binecuvântările revărsate asupra Eparhiei Dunării de Jos în cei 30 de ani de jertfelnică slujire a Înaltpreasfințitului Părinte Casian.

Totodată, pc. pr. Daniel Tănasă, consilier eparhial pentru protocol a dat citire mesajului Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, transmis cu prilejul acestui eveniment.

În final, membrii Permanenţei Consiliului Eparhial, protoiereii şi preoții prezenți au transmis Chiriarhului Dunării de Jos respectuos cuvânt de felicitare şi au adresat cuvenitele urări din partea tuturor fiilor duhovniceşti ai ierarhului nostru.

În curgerea anilor care vor urma și a bucuriilor cu care ne va binecuvânta și pe mai departe Bunul Dumnezeu, preoții și credincioșii de la Dunărea de Jos ne rugăm acum și întotdeauna: „Întâi pomenește, Doamne, pe Înaltpreasfințitul Părintele nostru Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, pe care îl dăruiește sfintelor Tale biserici în pace, întreg, cinstit, sănătos, îndelungat în zile, drept învățând cuvântul adevărului Tău“!

Întru mulți ani, Înalt­prea­sfințite Părinte Arhiepiscop!

Pr. Alexandru Bulgaru