Sfinţirea bisericii din localitatea Ghingheşti, judeţul Galaţi
Satul Ghingheşti este aşezat în zona Podişului Covurlui, cunoscut și sub denumirea de Câmpia înaltă a Covurluiului, o vale înconjurată de dealuri cu o altitudine de aproximativ 200 metri. Acest sat este atestat documentar în 1676, memoria locuitorilor şi tradiția populară atribuind denumirea localității unui anume Ghenghea, care s‑a aşezat pe aceste meleaguri, în codrii seculari ai Mănăstirii de la Adam.
Actuala biserică a fost zidită în perioada 1934‑1938 prin grija preotului Ivanciu Totolici şi a epitropului Matei Luca. Prima sfințire a bisericii a fost săvârşită în data de 23 octombrie 1938, cu binecuvântarea episcopului eparhiot Cosma Petrovici, de către preotul iconom Theodor Stoica.
Cu binecuvântarea ÎPS Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, în anul 2016 s‑a întocmit proiectul de rectitorire din temelie a bisericii, iar în perioada 2016‑2024 s‑au realizat lucrările de reconstruire a lăcașului de cult, sub supravegherea Sectorului Patrimoniu şi Construcții Bisericeşti al Centrului Eparhial şi a pc. protoiereu Cezar Gagiu, prin implicarea pc. pr. Ionuț Lupaşc, cu sprijinul financiar al Centrului Eparhial, al Consiliului Local Drăguşeni şi mai ales prin jertfa bunilor credincioşi din satul Ghingheşti şi a altor donatori, care au contribuit cu însuflețire la ridicarea acestei biserici.
În anul proclamat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept „Anul omagial al pastorației şi îngrijirii bolnavilor“ şi „Anul comemorativ al tuturor sfinților tămăduitori fără de arginți“ în Patriarhia Română, credincioșii din protopopiatul Târgu Bujor au trăit clipe de aleasă bucurie duhovnicească, în duminica întâi după Rusalii, odată cu sfințirea, de către ÎPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a bisericii cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie“, din localitatea Ghinghești.
Cu acest prilej, biserica din apropierea Mănăstirii Adam a primit şi al doilea hram închinat Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul.
Această zi, cu o încărcătură duhovnicească deosebită, a debutat cu slujba de târnosire a bisericii, săvârşită de către Chiriarhul Dunării de Jos, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa ctitorilor şi a autorităţilor locale, precum şi a multor copii şi credincioşi din parohie şi din împrejurimi.
Pentru credincioșii participanți la eveniment, momentul trecerii prin Sfântul Altar, după sfințire, și închinarea la Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce și Sfânta Masă a reprezentat piscul duhovnicesc de evlavie, bucurie şi emoție sfântă.
După slujba de sfințire a fost săvârşită Sfânta Liturghie la altarul de vară, amenajat în apropierea bisericii, în prezenţa numeroșilor credincioşi, veniți special și din alte localități pentru a participa la acest important eveniment bisericesc
În cuvântul de învăţătură, Părintele Arhiepiscop a explicat sensurile duhovniceşti ale sfinţirii bisericii, a vorbit despre lucrarea Sfântului Duh în lume şi despre urcuşul duhovnicesc pe care sfinţii l‑au parcurs spre moştenirea vieţii veşnice.
Chiriarhul Dunării de Jos a săvârşit şi o slujbă de pomenire pentru ctitorii, preoţii şi binefăcătorii acestei comunităţi săteşti trecuţi la cele veşnice. Pentru implicarea în lucrările de restaurare a lăcaşului de cult, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian a acordat preotului paroh Ionuţ Lupaşc rangul de iconom, iar Consiliul Local al Comunei Drăguşeni a primit „Diplomă de ctitor“.
Evenimentul s‑a încheiat cu tradiţionala agapă creştinească, membrii Consiliului şi Comitetului parohial pregătind şi pachete cu alimente, atât pentru credincioşii participanţi, cât şi persoane bolnave, nedeplasabile, care nu au fost uitate în această zi deosebită. Pentru toți enoriașii parohiei, sfințirea bisericii a însemnat un moment istoric, plin de semnificaţii duhovniceşti care vor rămâne peste veacuri ca mărturii ale dragostei și credinței creştinilor din acest sat față de Dumnezeu.
Pr. Valentin Avram
Hramul Mănăstirii Toflea
La data 2 iulie, când Biserica Ortodoxă Română îl cinsteşte pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, domnitor al Moldovei între anii 1457‑1504 şi mare ctitor de locaşuri sfinte, Mănăstirea Toflea din judeţul Galaţi îşi sărbătoreşte unul dintre ocrotitorii spirituali.
Existenţa unui schit în sihăstria Buciumenilor, la confluenţa judeţelor Galaţi, Vrancea şi Vaslui, este atestată documentar încă din secolul al XVII‑lea.
Actualul aşezământ monahal, cu hramurile „Sfinţii Trei Ierarhi“ şi „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare“ a fost redeschis în data de 18 decembrie 2010.
În aceeaşi zi de 2 iulie 2024, când sfântul lăcaş îşi prăznuieşte ocrotitorul ceresc, în semn de recunoştinţă pentru activitatea rodnică desfăşurată cu multă jetfelnicie la această mănăstire şi pentru bucuria duhovnicească şi evlavia credincioşilor care ajung aici, Înalpreasfinţitul Părinte Casian a oferit mănăstirii un fragment din moştele Sfântului Ioan Scărarul, din patrimoniul sacrul al Reşedinţei arhiepiscopale.
După slujba de sfinţire a raclei în care au fost aşezate sfintele moaşte, Arhipăstorul Dunării de Jos a oficiat Sfânta Liturghie la Altarul de vară din incinta ansamblului monahal de la Toflea, împreună cu un sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi, din parohiile protopopiatelor Nicoreşti şi Tecuci.
La slujba arhierească au participat copiii din grupurile catehetice de la parohiile din zonă, reprezentanţi ai autorităţilor locale, precum şi numeroşi credincioşi, între aceştia fiind şi cetăţeni de etnie rromă din localitatea Toflea şi din împrejurimi.
În cadrul slujbei, Înaltpreasfinţia Sa a rostit rugăciuni de mulţumire pentru binefacerile lui Dumnezeu revărsate asupra credincioşilor şi preoţimii din această parte a eparhiei, pentru tinerii aflaţi în examene în această perioadă şi pentru bolnavii şi semenii noştri aflaţi în suferinţă.
În cuvântul de învăţătură, ierarhul Dunării de Jos a vorbit despre viaţa Sfântului Ştefan cel Mare, evidenţiind modelul de credincioşie jertfelnică a marelui voievod moldovean, apărător al Ortodoxiei în vremuri tulburi şi „mare ctitor de locaşuri sfinte“.
La chinonic, mai multe grupuri de copii, îmbrăcaţi în frumosul port tradiţional românesc, din parohiile Brăhăşeşti 2 şi Tălpigi din judeţul Galaţi, participanţi la programele catehetice parohiale, au susţinut un program cultural‑artistic cu cântece vocal‑instrumentale şi poezii religioase şi patriotice închinate Sfântului Voievod Ştefan cel Mare și „patriei străbune“.
La momentul cuvenit, mai mulţi copii au fost împărtăşiţi cu Sfintele Taine.
După Sf. Liturghie, Chiriarhul Dunării de Jos a săvârşit o slujbă de pomenire pentru toţi înaintaşii şi binefăcătorii acestei vetre monahale, trecuţi la cele veşnice.
Prin contribuţia Protopopiatului Nicoreşti, copiii prezenţi la hram au primit reviste religioase şi alte daruri în valoare de 3.000 lei.
La final, prin dăruirea jertfelnică a părintelui stareţ, protosinghelul Paisie Agache şi prin cooperarea cu numeroşii credincioşi rromi din Toflea a fost organizată tradiţionala agapă frăţească de unde au gustat toţi pelerinii sosiţi la hramul ştefanian al mănăstirii, fiind împărţite cu acest prilej peste 700 de pachete cu alimente.
Procesiune la Galaţi cu Icoana Maicii Domnului Prodromiţa
În ziua de 12 iulie, când se face cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Prodromiţa de la Muntele Athos, în Arhiepiscopia Dunării de Jos este prilej de mare bucurie duhovnicească întrucât cunoscuta biserică gălăţeană „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ îşi sărbătoreşte cel de‑al doilea hram.
În ajunul sărbătorii, cu binecuvântarea Părintelui Arhiepiscop Casian, la biserica „Sfinţii Împăraţi“ a fost desfăşurată tradiţionala procesiune cu replica fidelă a Icoanei Prodromiţa, adusă din patrimoniul sacru al Reşedinţei arhiepiscopale din Galaţi.
La evenimentul duhovnicesc prilejuit de această sărbătoare au participat slujitori din Administraţia eparhială, preoţi din municipiul Galaţi şi credincioşi din mai multe comunităţi parohiale, veniţi special pentru o cinsti după cuviinţă pe Maica Domnului nostru Iisus Hristos.
După ce clericii şi credincioşii prezenţi la eveniment au mers în procesiune cu icoana pe aleea principală a bisericii până în interiorul sfântului locaş, în cântări şi rugăciuni către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, odorul de mare preţ a fost aşezat spre închinare.
În continuare, au fost săvârşite slujba Vecerniei unită cu Litia şi Acatistul Icoanei Maicii Domnului Prodormiţa.
La final, protoiereul de Galaţi, preotul Valentin Rădoi a transmis mesajul de binecuvântare al Chiriarhului Dunării de Jos şi le‑a vorbit credincioşilor despre istoria acestei icoane şi minunea petrecută în urmă cu 161 de ani la Galaţi.
Bucuria celor prezenţi a fost mare, întrucât până seara târziu au avut posibilitatea de a se închina, a săruta cu evlavie această icoană a Maicii Domnului şi a se ruga pentru tot binele şi ajutorul de care are nevoie fiecare om în viaţa sa.
Hramul Mănăstirii „Sfântul Pantelimon“ ‑ Lacu Sărat, jud. Brăila
În data de 27 iulie 2024, Mănăstirea „Sfântul Pantelimon“ din staţiunea Lacu‑Sărat, judeţul Brăila, şi‑a sărbătorit hramul.
Aşezământul monahal aflat sub ocrotirea Sfântului Mare Mucenic Pantelimon este locul unde monahiile închinoviate aici slujesc lui Dumnezeu şi semenilor, contribuind la alinarea suferinţelor trupeşti pentru bolnavii aflaţi la tratament în staţiune.
În ziua hramului, Sfânta Liturghie a fost oficiată pe un podium special amenajat, lângă biserica de lemn a mănăstirii, de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, împreună cu Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii şi un sobor de preoţi şi diaconi.
La hramul binecunoscutei mănăstiri brăilene au participat numeroşi pelerini sosiţi în chip special la sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon, persoane aflate la tratament în staţiunea Lacu‑Sărat, oficialităţi locale şi judeţene, cadre medicale din Brăila şi de la baza de tratament a staţiunii Lacu‑Sărat, precum şi monahi şi monahii din mănăstirile Arhiepiscopiei Dunării de Jos.
După citirea Sfintei Evanghelii, Preasfinţitul Părinte Visarion a ţinut un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre viaţa Sfântului Pantelimon.
În cadrul slujbei au fost rostite rugăciuni pentru ca Bunul Dumnezeu să reverse asupra pământului ploaie binecuvântată, aducătoare de rod bun.
La momentul liturgic cuvenit, mulţi copii şi credincioşi au fost împărtăşiţi cu Sfintele Taine.
După otpustul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian a vorbit celor prezenţi despre rolul Bisericii de a fi un „spital obştesc al sufletelor şi al trupurilor“ noastre și, totodată, un loc al iubirii lui Dumnezeu față de toți oamenii.
Chiriarhul Dunării de Jos i‑a oferit ierarhului invitat o icoană cu Maica Domnului şi a mulţumit tuturor credincioşilor care au venit cu dragoste şi evlavie să se roage sfinţilor lui Dumnezeu, ajutători şi tămăduitori ai oamenilor aflaţi în suferinţe, boli şi încercări.
În semn de recunoştinţă şi apreciere pentru activitatea desfăşurată cu jertfelnicie, devotament, implicare şi hărnicie, pcuv. ieromonah Gheorghe Aenoae, duhovnicul acestei mănăstiri, a primit rangul de protosinghel, iar stavrofora Pantelimona Corjos, stareţa Mănăstirii „Sf. Pantelimon“ – Lacu Sărat, a primit Ordinul „Crucea Sf. Ap. Andrei“.
La final, Părintele Arhiepiscop i‑a binecuvântat cu aghiasmă mică pe toţi cei prezenţi la această sărbătoare.
În apropierea locaşului de cult se află şi un corp de chilii, care are rol de centru social şi filantropic, dar şi cultural, întrucât acesta adăposteşte un muzeu etnografic cu o impresionantă colecţie de obiecte vechi, tradiţionale.
Mănăstirea „Sfântul Pantelimon“ este inclusă şi în programul de tabere pentru copii, organizat pe tot parcursul vacanței de vară în Arhiepiscopia Dunării de Jos. Foarte mulţi copii, însoțiți de preoții de la parohiile de unde provin, vizitează biserica mănăstirii şi muzeul din incinta ansamblului mănăstiresc şi, nu în ultimul rând, se bucură de ospitalitatea harnicelor monahii la agapa oferită cu dragoste și pricepere din produsele tradiționale pregătite acolo.
Prohodul Maicii Domnului la Mănăstirea Adam
În data de 14 august 2024, în ajunul marii sărbători creştine închinate Maicii Preacurate, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, s‑a aflat la ceas de seară în mijlocul clericilor şi credincioşilor veniţi în număr mare la Mănăstirea Adam din nordul judeţului Galaţi, pentru a se ruga Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu.
Ierarhul Dunării de Jos împreună cu un impresionant sobor de preoţi şi diaconi, însoţiţi de mulţimea credincioşilor, au pornit în procesiune de la troiţa satului Adam până la sfântul locaş şi apoi la altarul de vară al acestei mănăstiri, unde icoana făcătoare de minuni a fost aşezată spre închinare.
Aici a fost oficiată slujba Privegherii, urmată de săvârşirea Prohodului Maicii Domnului.
Cântarea a fost susţinută de credincioşi, slujitori, monahii, pelerini şi mulţi copii şi tineri îmbrăcaţi în costume tradiţionale româneşti, care au dorit din tot sufletul să o preacinstească pe Cea căreia i se mai spune şi „Sfânta de la Adam“.
În cuvântul de învăţătură, chiriarhul Dunării de Jos a vorbit celor prezenţi despre bucuria şi evlavia credincioşilor care s‑au întâlnit în acest post cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Adam, aflată în pelerinaj în tot judeţul Galaţi şi în municipiul Brăila.
În semn de preţuire pentru disponibilitatea, smerenia şi jertfelnicia manifestate pe tot parcursul pelerinajului cu icoana Maicii Domnului în judeţele Galaţi şi Brăila, cele două monahii care au însoţit în tot acest timp icoana de la Mănăstirea Adam, au primit din partea Părintelui Arhiepiscop diplome de recunoştinţă şi daruri.
Zi de mare sărbătoare la Mănăstirea „Adormirii Maicii Domnului“,
din localitatea Tudor Vladimirescu
La praznicul Adormirii Maicii Domnului, Mănăstirea „Tudor Vladimirescu“ din centrul judeţului Galaţi şi‑a sărbătorit ocrotitoarea spirituală.
Cu acest prilej, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a oficiat Sfânta Liturghie la Altarul de vară al mănăstirii, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa monahiilor de la această mănăstire, a pelerinilor şi a credincioşilor din parohiile învecinate. Acestora li s‑au adăugat şi români care lucrează peste hotare, veniţi acasă în perioada de concediu, pentru a fi alături de cei dragi.
În cuvântul de învăţătură, chiriarhul Dunării de Jos a vorbit despre înţelesurile praznicului Adormirii Maicii Domnului şi despre evlavia deosebită pe care credincioşii o au faţă de Preasfânta Născătoare de Dumnezeu.
La momentul cuvenit, mai mulţi copii, bolnavi şi monahii au fost împărtăşiţi cu Sfintele Taine.
La chinonic, copiii din grupul catehetic al Parohiei Vameș împreună cu bătrânele credincioase ale acestei comunităţi gălăţene, îmbrăcaţi în frumosul port tradiţional românesc, au interpretat pricesne închinate Maicii Domnului.
După Sfânta Liturghie, în biserica mănăstirii a fost săvârşit Parastasul pentru ctitorii şi vieţuitorii acestei vetre monahale, trecuţi la cele veşnice.
La final, ierarhul Dunării de Jos a oferit daruri tinerilor și copiilor prezenți la hram.
Zi de sărbătoare la Mănăstirea Cârlomăneşti
În data de 16 august 2024, la sărbătoarea Sfinţilor Martiri Brâncoveni, Mănăstirea Cârlomăneşti din judeţul Galaţi a îmbrăcat haină de sărbătoare, cinstindu‑şi ocrotitorii spirituali.
Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, la Altarul de vară din incinta ansamblului monahal, împreună cu un sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi din protopopiatul Tecuci.
La slujbă au participat oficialităţi locale, preoţi şi preotese din această zonă a eparhiei, dar şi un mare număr de credincioşi din parohiile învecinate, la care s‑au adăugat numeroşi credincioşi români din străinătate, veniţi în această perioadă a anului acasă, între aceştia fiind şi un preot din Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, împreună cu familia sa.
În cuvântul de învăţătură, chiriarhul Dunării de Jos a vorbit credincioşilor despre viaţa frumoasă şi credinţa nestrămutată a Sfinţilor Martiri Brâncoveni, care s‑au arătat curajoşi în sfârşitul lor mucenicesc.
Mulţi dintre copiii prezenţi la slujbă au fost împărtăşiţi de ierarhul locului cu Sfintele Taine.
La momentul chinonicului, grupul de tineri de la Parohia Brătulești, județul Galați, îmbrăcaţi în portul tradiţional românesc, au prezentat o suită de cântări religioase şi patriotice în cinstea Sfinţilor Martiri Brâncoveni.
Lângă biserica veche a mănăstirii, cu sprijinul unui om de cultură din localitatea Corod, au fost expuse mai multe cărţi scrise de românii migranţi de‑a lungul timpului şi publicate peste hortare, lucrările lor fiind mult apreciate de străini. Operele literare ale acestor români au făcut cunoscută peste hotare cultura română în tot ce avea ea mai reprezentativ și original.
Pe pacursul verii, în cadrul natural al acestei mănăstiri, sunt desfăşurate tabere de vară la care participă foarte mulţi copii din parohiile protopopiatului Tecuci şi nu numai.
La final, după ce ierarhul Dunării de Jos i‑a binecuvântat pe tinerii prezenţi la hramul mănăstirii şi le‑a oferit daruri, au fost vizitate vechile bordeie de sub pământ care amintesc de începutul dificil al acestui lăcaș de rugăciune.
Pr. Rareș Bucur